O zi în București sunt plimbări realizate prin mai multe zone din București. Fiecare traseu special este gândit să te poarte prin istoria modernă a Bucureștiului. Pe fiecare plimbare vom pleca din zone dezvoltate în secolul 19, locuri precum Ioanid, Piața Romană, Piața Universității sau Gara Filaret. Belle Epoque-ul bucureștean ne rezervă destule surprize prin zonele tradiționale, clădirile sale sau bulevardele ce au schimbat orașul și viața locuitorilor. Vom vedea diferite elemente, de la vile de lux la case simple de mahala, de la bulevarde pariziene la străduțe întortocheate.
	Următoarea epocă pe care o vom vizita va fi celebra perioadă interbelică. Pe lângă multele povești fascinante ne-au rămas și destule zone din oraș cu arhitectură de cea mai bună calitate. Veți afla mai multe depre stilurile de arhitectură Art-Deco, Modernism și Neo-românesc în plimbări prin zonele Cotroceni, Domenii, Vatra Luminoasă sau străzile cu nume de capitale și veți vedea de ce această perioadă este considerată una dintre cele mai înfloritoare pentru București.
	O zi în București continuă cu lunga perioadă comunistă. Chiar dacă multă lume privește ca unitară această epocă, Bucureștiul a cunoscut majore transformări extrem de diferite. Vom începe cu realismul-socialist al anilor 50 din zonele Bucureștii Noi, Drumul Taberei (Ho Chi Min), Vatra Luminoasă sau surprinzătoarea parcelare Cățelu. Din anii 60 vom discuta arhitectura modernistă a marilor cartiere Titan-Balta Albă, Drumul Taberei sau ansambluri mai mici cu elemente detaliate precum Sala Palatului. O schimbare semnificativă se face începând cu anii 70, postmodernismul fiind cel care modifică imaginea Bucureștiului, iar zonele Calea Moșilor, Pantelimon sau Militari sunt exemple foarte bune pentru a înțelege orașul actual. Anii 80 vor reprezenta ultima parte a traseelor noastre, Casa Poporului, Piața Unirii sau bulevardul Unirii fiind elemente care încă au destule povești interesante și constituie parte a istoriei noastre recente.

Cum se desfășoară un tur O zi în București? Punctul de întâlnire va fi într-o zonă centrală, ușor accesibilă. Ne vom plimba prin șase zone distincte ale Bucureștiului, urmând un parcurs istoric: secolul 19 și Belle Epoque, interbelic, perioada comunistă cu anii 50, 60, 70 și 80.  Pentru că zonele pot fi la distanță mare în oraș, vom folosi și un microbuz/van pentru transfer între aceste puncte. Turul durează 5-6 ore și este inclusă și o pauză la prânz. Turul este gândit pentru un grup privat de max. 15 persoane pentru o experiență cât mai plăcută. Pe întregul traseu am pregătit materiale, planuri, schițe, poze și explicații pentru tot ce cred că trebuie văzut pentru a înțelege mai bine Bucureștiul.

Dacă ești gata pentru o plimbare interesantă printr-un București fascinant te aștept la seria de tururi speciale O zi în București!

Tururile din seria O zi în București sunt organizate de Idei Urbane și agenția parteneră Bucharest Walks/Wanderlust Active Tours.

Bucureștiul preia ideile „revoluționare” din vest și le aplică la tradițiile locale. Modernismul în București a fost un proces, o evoluție de la Art Deco și până la internaționalismul anilor 60 ai secolului 20. Turul Între art Deco și Modernism are ca subiect principal anii de început, de formare și adoptare din perioada interbelică. Pentru aceasta am ales un traseu printr-o zonă influențată în mod decisiv de noua arhitectură, o plimbare pe bulevardele Magheru și Bălcescu.

Plimbarea începe la Piața Romană și urmează traseul celor două bulevarde până la Universitate. Pe parcurs vom discuta despre modernism și principiile stabilite de teoreticienii vremii. În același timp voi încerca să vă prezint contextul european, în principal, și cel american al evoluției ăn arhitectură și modul în care au influențat aceste tendințe proiectele arhitecților români. Pe tot parcursul turului vom discuta despre arhitecții români ai perioadei, unii dintre ei fiind Horia Creangă, Marcel Iancu, Duiliu Marcu sau Octav Doicescu și Arghir Culina. Majoritatea au lucrări realizate pe această axă a orașului și ne vom opri la unele dintre ele pentru a vă explica succint volumetria și ce ar trebui să descoperim în această arhitectură.

Turul cuprinde și descoperirea modului în care au realizat legătura cu orașul și cum au făcut trecerea de la arhitectura modernă a bulevardului la clădirile mai „tradiționale” de pe străzile adiacente. Vom pătrunde astfel și în spatele blocurilor de pe bulevard. Pe tot parcursul plimbării veți putea vedea planuri, schițe și imagini de epocă pentru a putea avea o imagine completă a arhitecturii moderniste și a înțelegerii modului în care s-a transformat în decursul timpului.

Plimbarea porneşte din Piaţa Unirii şi ne vom îndrepta către Casa Poporului. Vom analiza împreună frontul de blocuri de pe bd-ul Unirii, tipul de urbanism şi arhitectura impuse pentru construirea noului Centru civic. Veți afla care a fost istoria acestui proiect, concursuri de arhitectură și urbanism, ideile refuzate și povești despre nebunia unui dictator.

Plimbarea continuă cu explorarea spaţiilor din spatele blocurilor masive. Cum arată astăzi spaţiul urban, legăturile ţesutului urban distrus şi cât s-a demolat în această zonă vor fi subiectele abordate. Vom descoperi împreună modul în care oraşul vechi a supraviețuit în spatele blocurilor, insule de clădiri vechi care au scăpat de la demolări.

Vom discuta despre oraşul care trebuia să dispară şi modalităţile în care a supravieţuit. Fosta Mănăstire Mihai Vodă, mutată aproape 300 de metri va fi un punct important de pe traseu. Ne vom uita împreună pe planuri şi schiţe cu vechea zonă care a fost mutilată şi voi încerca să vă prezint influenţa pe care o are Casa Poporului, atât din punct de vedere urbanistic cât şi al dezvoltării viitoare a Bucureştiului.

Plimbarea va începe pe şoseaua Ştefan cel Mare, la intersecţia cu Aleea Circului. Vom trece prin diferitele etape de dezvoltare a locuirii. Începutul îl vom face într-un ansamblu de blocuri de anii 50-60. Vom continua apoi cu o discuţie despre clădirea circului şi vom face trecerea către blocurile de ani 60-70 prin Parcul Circului. Pentru a face o comparaţie cu locuirea individuală vom ajunge în parcelări de case tip construite în această zonă în perioada interbelică.

Blocurile de locuinţe din anii 60-70 şi apoi „îndesirea” zonei din anii 80 vor fi tratate în discuţiile din cadrul plimbării. În acelaşi timp vom face constant referiri şi veţi vedea exemple ale trecutului industrial al acestei zone (fabrici, reţea de cale ferată), unele încă păstrate. Veţi primi informaţii despre modul în care se dorea dezvoltarea cartierelor bucureştene, influenţele corbusiene şi modul în care s-au realizat spaţiile acestea. Vom vorbi despre schimbările sociale, despre modificarea obiceiurilor locale și transformări actuale.

Plimbarea va începe din apropierea Pieţei Muncii pe bulevardul Mihai Bravu. Vom trece prin diferitele etape de dezvoltare a locuirii. Începutul îl vom face într-o parcelare interbelică, finalizată parţial (Parcelarea Mihai Bravu). Vom continua apoi cu un remarcabil ansamblu de locuinţe colective, ansamblu dezvoltat în anii 50 şi aproape necunoscut bucureştenilor (Ansamblul de locuințe colective Cățelu), un element de tranziție între locuirea individuală și cea colectivă.

Blocurile de locuinţe din anii 60-70 şi apoi „îndesirea” zonei din anii 80 vor fi tratate în discuţiile din cadrul plimbării. Veţi primi informaţii despre modul în care se dorea dezvoltarea cartierelor bucureştene, influenţele corbusiene şi modul în care s-au realizat spaţiile acestea. Vom vorbi despre schimbările sociale, despre modificarea obiceiurilor și despre dispariția sentimentului de apartenență la o comunitate.

Plimbarea începe de la prima gară bucureșteană, Gara Filaret, şi continuă la al doilea element important care a marcat dezvoltarea zonei, Uzina de Gaz și Electricitate. Lângă Fântâna Zodiac de la intrarea în actualul parc Carol I vom discuta despre dezvoltarea treptată a zonei. Funcțiuni diferite au contribuit la transformarea totală a acestei zone de periferie: industria, transporturile, infrastructura tehnico-edilitară a orașului, parcelările de locuințe individuale și zona de loisir, reprezentată de Parcul Carol I.

Înconjurând actualul Parc Carol I, urmărind traseul străzii Candiano Popescu, vom discuta despre Uzina de Gaz și Electricitate, despre Căminul Măturătorilor și despre parcelările cu locuințe individuale. Vom pătrunde apoi prin partea de sud în Parcul Carol I, spațiu în care veți vedea o prezentare a Expoziției generale române din 1906. Vom vedea împreună planuri și schițe ale expoziției și modul în care au fost amplasate pavilionele în cadrul amenajării generale și chiar câteva elemente care s-au păstrat din vremea expoziției. În continuare vom părăsi Parcul Carol I prin dreptul Arenelor Romane pentru a ne îndrepta către o zonă care încă păstrează elemente de arhitectură industrială.

Plimbarea începe de la Piaţa Universităţii şi continuă pe prima dintre axele dezvoltate la sfârşitul secolului 19, bulevardul Regina Elisabeta. În parcurgerea primului bulevard bucureştean vom discuta despre importanţa dezvoltării de tip haussmannian atât la nivel european cât şi în mod concret în Bucureşti. Vă voi prezenta cum arăta oraşul Bucureşti înaintea trasării acestor axe şi modul în care s-a gândit viitoarea sa dezvoltare.

În plimbarea pe bulevard vom discuta despre clădirile importante, arhitectura acestora, despre modul de viaţă din aceea perioadă, despre comunitate şi modul de socializare. Voi pune accentul pe arhitectura urbană de sfârşit de secol 19 şi început de secol 20, tipul de dezvoltare a parcelelor din zona centrală a oraşului şi funcţiunile spaţiilor. Traseul ales include prezentări ale pieţelor importante de pe bulevard, configurarea şi evoluţia acestora şi o scurtă descriere a modului în care s-a făcut legătura arterei cu Parcul Cişmigiu.

Plimbarea începe de la Piaţa Foişorul de foc şi continuă pe una dintre axele dezvoltate la sfârşitul secolului 19, către Piaţa Pache Protopopescu. În „Rondul lui Pache” vom discuta despre importanţa dezvoltării de tip haussmannian atât la nivel european cât şi în mod concret în Bucureşti. Vă voi prezenta cum arăta oraşul Bucureşti înaintea trasării acestor axe şi modul în care s-a gândit viitoarea sa dezvoltare.

Vom pătrunde apoi în zona rezidenţială a oraşului de început de secol 20. În plimbarea pe străzile cu traseu sinuos vom discuta despre modul de viaţă din aceea perioadă, despre comunitate şi modul de socializare. Tipul de locuire şi parcelarea tradițională vor constitui elemente pe care le vom detalia.

Traseul ales include străzi precum Sf. Ştefan, Zefirului, Ştefan Mihăileanu sau Popa Soare, străzi care încă pastrează atmosfera Bucureştilor de început de secol. În final vom discuta despre toate cele vazute într-o ceainărie situată chiar în mijlocul acestei zone.